Comentarii la filmul Patimile lui Isus
Intrebările care se pun dupa examinarea acestui film sint următoarele:
- Ce l-a condus pe Gibson să producă o aşa de ingrozitoare şi sangeroasă reproducere a “Patimilor lui Iisus”, care ostentativ si incorect redă judecata şi execuţia lui Iisus?
- Poate o aşa sangeroasă, groaznică şi nemiloasă reprezentare a suferinţelor şi morţii lui Iisus să fie justificată biblic şi arătată copiilor si tinerilor?
Nu este idolatrie să descrii Fiul Divin a Lui Dumnezeu intr-un fel care va distorsiona experienţa de inchinare a milioane de creştini pentru generaţiile viitoare?
Filmul nu este evanghelic sau biblic, ci este un film catolic făcut de un catolic tradiţional care rejectează noile vederi ale Vaticanului II (după 1965) privind biserica catolică. Cine este interesat se poate documenta la următoarele adrese de pe internet: http://www.christusrex.org/www1/CDHN/v1.html, http://www.seattleu.edu/lemlib/web_archives/vaticanII/vaticanII.htm.
Aşa cum spune şi Gibson, filmul reflectă convingerile lui (”It reflects my beliefs”). Convingerile lui sint inrădăcinate in credinţa tradiţională catolică inainte de Consiliul Vaticanului II . Vatican II oferă posibilitatea pentru non-catolici să fie salvaţi urmand lumina pe care Dumnezeu le-a dat-o catolicilor. Gibson afirmă că nu este salvare in afara bisericii catolice (”there is no salvation outside the Catholic Church” — The New Yorker, 9/15/2003). Mel Gibson reflectă dogma bisericii catolice inainte de venirea lui Vatican II — “No salus extra ecclesia” — nu există salvare in afara bisericii”. Pentru a-şi exercita credinţa tradiţională catolică, Gibson şi-a construit capela proprie numita “Sfinta Familie” langa casa sa din California (Eternal Word Television Network).
Filmul este intr-adevar o baie sangeroasă, unde Iisus este incontinuu bătut, biciuit, lovit cu piciorul, scuipat, şi lovit peste faţă. Carnea de pe trupul lui Iisus este jupuită cu biciuri cu varfuri metalice de catre sadicii soldaţi romani care sint in competiţie de a pricinui cele mai devastatoare lovituri. Cind Iisus ajunge la Golgota, trupul său este aşa de mutilat, de plin de vinătăi şi desfigurat că arăta ca şi o bucată de carnaţ ieşind din maşina de tocat carne.
In timp ce Romanii şi Evreii l-au ucis pe Iisus numai odata, Mel Gibson in filmul său il omoară de sute de ori. Din punctul de vedere sadic al lui Mel Gibson, filmul ar putea fi intitulat: “Masacrul lui Iisus in viziunea lui Mel Gibson.” Nici un SUPERMAN nu ar fi putut indura loviturile cauzate lui Iisus in film, incluzind aruncarea de pe un pod, legat fiind cu un lanţ gros de 3 inches (7.5 cm), lanţul fiind atit de puternic incit ar putea trage un tren. Mel Gibson care se pretinde catolic ar fi trebuit să viziteze biserica Sfintul Paul din Roma unde lanţurile cu care Petru a fost inchis sint expuse. Aceste lanţuri sint de 4 ori mai mici decit cele folosite in film.
Ca punct de plecare noi trebuie să ne intrebăm daca filmul care reflecta ultimele 12 ceasuri din viaţa lui Iisus este bazat pe Biblie sau pe literatura mistică catolică. Răspunsul se poate găsi imediat, pentru că Gibson admite singur că filmul nu este bazat pe Evanghelie, ci pe viziunea a doua călugariţe mistice, St. Anne Catherine Emmerich şi Mary of Agreda. Referindu-se la viziuniile lui Emmerich, Gibson spune: “Ea m-a aprovizionat cu material la care nu m-aş fi gindit niciodată” (The New Yorker, 9/15/03). Aceasta este evident, pentru că multe detalii ale filmului sint străine Evangheliilor.
In recenzia pe care Darrel Bock o face, (www.beliefnet.com/story/140/story/_14097_1.html), el analizează pe acest website textele luate din Evanghelii cu textele luate din scrierile acestor doua călugăriţe — Anne Emmerich şi Mary of Agreda. Emmerich (1774-1824) a fost o călugariţă germană care a pretins că are cicatricile lui Iisus pe miinile ei — “the stigmata”, sau miinile singerinde.
Miinile singerinde sint ultima dovada a sfinţiilor catolici, pentru că concentrarea evlaviei lor este imitarea suferinţelor lui Iisus. Orice catolic cu rănile lui Iisus pe miinile sale devine un Iisus mai mic. In ultimii 12 ani ai vieţii sale, Emmerich a pretins că a mincat numai trupul şi singele lui Iisus - pişcotul oferit la liturghia catolică. Este evident că ea a avut serioase probleme mentale, dar pentru catolici ea este o evidenţă a sfinţeniei.
Viziunile vieţii lui Iisus au fost publicate in 1824 in cartea “The Dolorous Passion of Our Lord and Savior Jesus Christ…. Cărţii i se face publicitate pe website-ul mentionat mai sus ca “fiind plină cu sfinte şi neobişnuite descripţii care nu se gasesc in Evanghelii”. Viziuniile ei inşelătoare descriu biciuirea/flagelarea şi răstignirea lui Iisus Christos in ingrozitoarele detalii arătate in film — detalii care sint absente in Evanghelii. Rolul pe care ea il atribuie Mariei - mama lui Iisus ca şi co-rascumparatoare cu Iisus este evident in film, dar absent in Evanghelii. In viziuniile ei, ea a văzut că Protestanţii vor suferi mai mult decit Catolicii in Purgatoriu, pentru că nimeni nu oferă slujbe şi nu se roagă pentru ei.
Gibson a mai fost influenţat şi de Mary of Agreda (1602- 1665) o altă călugăriţa catolică. Ea a intrat in manastire cu intreaga familie in 1618. Ea a fost deseori luată in transă (o stare intre veghe şi somn) şi transportată in ţări străine ca sa inveţe pe oamenii in acele ţări — dupa spusele ei. In cartea pe care a scris-o “The Mystical City of God”, Mary de Agreda oferă multe detalii despre patimile lui Iisus care nu sint scrise in Biblie.
Filmul incepe cu rugăciunea lui Iisus in grădina Gheţimani. Şi grădina şi Iisus arată inspăimintător. Grădina arată ca un cimp abandonat din dictatura comunistă undeva in Bărăgan, cu iarbă mare şi uscata şi fără măslinii care sint caracteristici Grădinii Gheţimani din Ierusalim. Iisus arată infricoşat, acoperit cu noroi pe păr şi faţă de parcă acum ar fi apărut dintr-o groapă de noroi, şi nu de la o rugăciune chinuitoare.
De ce Iisus arată aşa de murdar şi unsuros cind El abia a terminat cina cu discipolii? Evangheliile ne spun de trei ori că a căzut cu faţa la pamint şi s-a rugat tatălui dacă este posibil sa nu bea cupa suferinţei; eu nu cred că acest fel de rugaciune putea să-l facă pe Iisus să arate aşa de murdar şi soios. Este evident că Gibson vrea să-l arate pe Iisus inspăimintător de la inceputul şi pină la şfirşitul filmului. Acest tip de film promovează, sau mai bine zis face publicitate inchinării catolice ca şi o cale de salvare.
Imediat ce soldatii l-au prins pe Iisus in Grădina, ei il leagă pe Iisus cu lanţuri groase potrivite pentru a ancora corăbiile şi incep să il bată. In Evanghelii nu este nicăieri referire la bătaia lui Iisus in grădina Gheţimani. “Şi atunci oamenii aceia au pus mana pe Iisus şi l-au prins… Pe Iisus l-au dus la marele preot, unde s-au adunat toţi preoţii cei mai de seamă, bătrinii si cărturarii” (Marcu 14:46, 53; Matei 26:50, 57). “Dupa ce au pus mina pe Iisus. L-au dus si L-au băgat in casa marelui preot” (Luca 22:54: Ioan 18:12-13. Ceea ce in Evanghelii este prezentat ca o simplă arestare şi apoi escortare a lui Iisus la marele preot, in film devine o conspiraţie ca să il linşeze (a condamna pe cineva fără judecată) chiar inainte de a apărea in faţa marelui preot.
In timp ce Iisus este torturat in grădina Gheţimani, Maria, mama lui, se trezeşte in miezul nopţii si spune: “De ce este această noapte diferită de alte nopţi?” — o referire la liturghia evreiască de paşti. Acest detaliu este găsit in cartea “The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ” dar nu in Biblie. Şarpele cu pelerina neagră şi faţa albă, apare in variate rinduri in film incitind pe toţi impotriva lui Christos. In gradină un şarpe reuşeşte să iasă din nasul Satanei şi incet se tirăşte către Christos şi este aproape gata să muşte Capul Lui Christos aplecat in rugăciune. Dar Iisus se ridică şi zdrobeşte capul şarpelui. Nu este nici un dubiu că Satana a fost la lucru in ultimele ore ale lui Iisus incercind să infringă misiunea Lui Iisus de răscumpărare a omenirii. Dar in Evanghelii nu este nici o aluzie făcută la apariţia Satanei in timpul Patimilor Lui Iisus care să incite pe Evrei şi Romani impotriva Lui Iisus; nu există şerpi satanici care sa caute să-l muşte pe Iisus.
Multe detalii ale Satanei in grădina Gheţimani sint extrase din cartea Annei Emmerich “The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ”. De exemplu Emmerich vorbeste despre şarpe “…Acea odioasă reptilă de mărime gigantică din gradina Gheţimani… Satana ii spune lui Iisus: Iti iei tu acest păcat asupra ta? Eşti tu in stare să porţi pedeapsa acestui păcat? Eşti tu pregătit să plăteşti pentru toate aceste păcate?” Similaritatea cărţii cu filmul este şocantă, unde Satana incearcă să il ademenescă pe Iisus spunand: “Chiar crezi tu că un singur om poate căra aceasta povară?… salvand sufletele lor cere un preţ mult prea mare.”
O răscoala nebunească izbucneşte in jurul lui Iisus in timp ce El işi trăgea crucea pe Drumul spre Golgota. Romani şi Evrei se luptă salbăticeşte, iar Iisus este brutalizat de toţi. Un critic literar comentează: “Wild riots happened a lot in Mad Max movies by Mel Gibson, but not in the Gospel….” sau “Răscoale sălbatice se intimplă des in filmele lui Gibson, filme ca si “Mad Max”, dar nu şi in Evanghelii.” Este un fapt nefericit că Gibson este concentrat pe faptul de a şoca oamenii folosind portretizarea audio şi vizuala tipica Hollywood-ului, de violenţa şi vărsare de sange, in loc să captureze solemnitatea şi demnitatea Evangheliei. Episodul cu răscoala şi baterea necontenită a Lui Iisus sint străine Evangheliei şi arată incă odata că Gibson foloseşte Evanghelia ca un pretext pentru filmele sale violente şi şocante. Lovirea constantă a Lui Iisus pe parcursul filmului chiar şi atunci cind Iisus cade sub povara Crucii, arată evident că Gibson este determinat să magnifice suferinţele lui Iisus in acord cu credinţa catolică despre Patimi.
In timp ce Iisus era in drum spre Pilat, Fariseii l-au aruncat pe Iisus de pe un pod şi Iisus a căzut pe un pămant stancos. Oricine ar fi fost aruncat de la o aşa inăltime ar fi fost de aşteptat, să se fi ales cu oase rupte şi să aibă nevoie de asistenţa medicală de urgenţă. Dar in film, Iisus este portretizat ca un Super Man. A fost ridicat de lanţul cu care era inconjurat de-a lungul taliei ca un sac de cartofi şi romanii au continuat să-l bată tot drumul pana la palatul lui Pilat. Common sense (cum spune americanul) exclude posibilitatea ca o persoană normală să fie in stare să meargă dupa o cădere de pe un pod. Dar filmul arată că nu este comun să ai “common sense”.
Şocant este neaşteptatul episod cu copiii jucandu-se in strada şi apoi transformandu-se in demoni aruncand cu pietre in Iuda, care mergea să se spanzure in afara orasului langă scheletul unui măgar. Acest episod este străin Evangheliei, dar se găseste in cartea “The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ”, care dedică un intreg capitol torturii lui Iuda. In acest capitol, Iuda este descris “alergand ca un om nebun in valea Hinnon” şi se menţionează scheletele.
Pe parcursul filmului, Gibson prezintă Evreii şi Romanii ca răi şi sălbatici, cu priviri duşmănoase şi dinţii stricaţi. Conducătorii evrei stăteau intotdeauna in faţa mulţimii cu privirile lor nefaste şi feţele sinistre. Ei nu arătau nici un fel de compasiune pentru corpul sfişiat a Lui Iisus. Singura dată cind ei au arătat mahnire şi durere a fost cind Templul lor s-a dăramat ca rezultat al cutremurului de pǎmant - care urmare a morţii lui Iisus. Acesta este alt neadevăr, pentru că nu este nici o indicaţie că secţiuni ale Templului s-au dǎramat la moartea lui Iisus. Sursa este din nou Emmerich care spune că “arca Templului s-a rupt”.
Credinţa catolică a Patimilor inseamna că suferinţele fizice ale lui Iisus trebuie sa depăsească limitele umane ca să poata intilni cerinţele justiţiei divine. In alte cuvinte, iertarea păcatelor noastre este obţinută prin intensificarea suferinţelor fizice ale lui Iisus, şi nu prin moartea lui ca sacrificiu pentru păcatele noastre.
Una din cele mai orbitoare erezii, este rolul proeminent pe care l-a jucat Maria — mama Lui Iisus de-a lungul filmului ca parteneră in răscumpararea omenirii. In acord cu credinţa catolică, dacă Maria ar fi fost absenta, Iisus nu ar fi putut să se ofere pe El insusi ca sacrificiu al omenirii. Această erezie este expusă de Anna Catherine Emmerich care prezintă pe Maria ca şi co-răscumpărator. In timpul crucificării, Maria şopteşte cuvintele: “Lasa-mă să mor cu tine”.
In timp ce in Evanghelii, Maria este prezentă numai in Evanghelia lui Ioan, unde Iisus arată spre Ioan şi spune: “Femeie, iată fiul tău” (Ioan 19:26), in film Maria este prezentă in toate episoadele mai importante. Ea este imbrăcată ca şi o calugariţă medievală, nu ca şi o evreică din secolul intii. Ea este prezentă in grădină să işi consoleze fiul. Ea il intilneşte pe Petru in stradă dupa ce acesta s-a lepădat de Iisus. Petru in distress se uită la Maria, cade in genunchi şi o numeşte mamă. El işi mărturiseşte păcatele şi cere iertarea. Maria este gata să il absolve pe Petru, dar el sare in sus şi spune că nu este vrednic. Sursa este din nou “The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ”, unde Petru dupa lepădare, se arunca la picioarele Mariei spunind: “Mama, nu vorbi cu mine. Ei l-au condamnat la moarte, şi eu m-am lepădat de trei ori de El”. Rolul catolic de intermediar al Mariei este foarte clar. In film, dar nu in Biblie, in timpul biciuirii Lui Iisus, Claudia soţia lui Pilat ii da Mariei haine fine cu care aceasta şterge singele Lui Iisus. Interacţiunea dintre Maria si Claudia este străină Bibliei, derivand din aceiaşi carte.
Drumul pe care Iisus il parcurge, “Via Dolorosa” către Golgota, nu este inspirat din Biblie, ci din ritualul devoţional Catolic, cunoscut ca şi cele “14 Opriri ale Crucii”. In timpul acestui drum, Iisus se opreste de mai multe ori pentru că nu are putere să meargă inainte. De cite ori Iisus se opreste, Maria este intotdeauna linga Iisus ca mingiietor şi instructor. Prin contactul ochilor, Maria ii insuflă putere mistica fiului ei. Participarea Mariei impreuna cu Christos in răscumpararea noastră este o erezie pe care protestanţii au rejectat-o intotdeauna.
Cind Iisus atirna pe cruce cu corpul sfişiat şi acoperit de singe, Maria imbrăţişează picioarele Lui Iisus şi faţa ei este improşcată de singe. Acesta este un mesaj catolic foarte puternic, arătindu-l nu numai pe Iisus singerind pe cruce, dar şi pe Maria stind alături de Iisus acoperită cu singele Lui. Mesajul catolic este clar: amindoi au plătit preţul răscumparării noastre. In film, dar nu in Evanghelii, Maria Magdalena, mama Lui Iisus şi Ioan iau trupul Lui Iisus pe de cruce. Modul in care Maria leagănă trupul insingerat al Lui Iisus in aceiaşi poziţie ca şi Pieta lui Michelangelo, cind Evangheliile ne spun că Iosif din Arimateia şi Nicodimus au luat trupul lui Iisus de pe Cruce şi “l-au infăşurat in faşii de pinză de in, cu miresme, dupa cum au obicei Iudeii să ingroape” — Ioan 19:40, ne transmite incă un mesaj, sacrificiul pe care l-a facut Maria in a-l oferi pe fiul său pentru salvarea noastră.
Pericolul este că şi credincioşii şi necredincioşii acceptă reconstituirea fictivă şi eretică a Patimilor. Este o constatare tristă că Americanii vorbesc mai mult despre ceea ce au văzut in film, decit ce au citit in Biblie şi in curind un film religios ca şi Patimile o să devină pentru mulţi Americani Biblia lor. O doamnă a scris intr-un email că ea este foarte recunoscătoare pentru inţelegerea faptelor din Patimi pe care Evangheliile le-au pierdut din vedere. Ea a simţit că Evangheliile sint superficiale in a expune amănuntele legate de crucificare, şi că este foarte bucuroasa că vizionarii catolici au prezentat in sfirşit “adevărul” despre Patimile Lui Iisus. Sint profesori, părinti şi indrumători spirituali care cred că violenţa şocantă, insingerările intense şi brutalităţiile repulsive pot fi mijloace legitime folosite să ajute oamenii să vadă cit de mult a suferit Christos pentru ei.
Intrebăriile care se pun sint urmatoarele:
- Brutalitatea şocantă a filmului lui Gibson asigură o portretizare mai precisă a suferinţelor Lui Iisus decit Evangheliile?
- Este nevoie de aşa o portretizare şocantă ca să convertească oamenii astăzi?
Oamenii uită că Evangheliile au fost scrise intr-un timp cind brutalitătiile şocante erau la ordinea zilei. Cind Coliseumul a fost inaugurat in Roma ( aprox anul 80 A.D.) 9000 de animale si 3,000 de gladiatori şi-au pierdut vieţile in primele 100 de zile in timpul spectacolelor singeroase din acea vreme.
Cu certitudine Dumnezeu ştie cit de puternica şi de efectiva ar fi fost răspindirea Evangheliei prin prezentări grafice si dramatizări ale evenimentelor care au condus la răstingnire. Noi sintem tentaţi să credem că dacă piese cu Patimile ar fi fost prezentate in amfitriatele răspindite in oraşele majore ale Imperiului roman, atunci mulţi păgini ar fi acceptat pe Iisus ca salvatorul lor personal.
Dar Dumnezeu a ales să proclameze Vestea Bună a salvării, nu prin dramă, ci prin “nebunia propovăduirii crucii” (1 Corinteni 1:21). Dumnezeu a ales să includă in Evanghelii, nu insingerate, plastice, intense detalii ale judecatii şi răstignirii lui Iisus, dar o cale moderata, linistită şi să ne arate cum Iisus s-a oferit pe El ca sacrificiu pentru salvarea noastra. MOTIVUL este - credinţa vine nu prin vederea evenimentului dramatic, dar prin “auzirea cuvintului lui Christos” (Romani 10:17).
Liderii evanghelici care il suporta pe Gibson cred că această brutală reconstituire a Patimilor este adevarată, in acord cu Evangheliile şi că va conduce mulţi oameni din generaţia noastră la acceptarea lui Iisus ca salvator personal. Intr-un interviu cu revista New Yorker, Gibson a spus: “Am dorit să fiein conformitate cu Evangheliile. Aşa ceva nu a mai fost făcut vreodata. Eu nu am dorit ca Iisus să arate bine. Am vrut să il desfigurez şi i-am distrus unul din ochi (Septembrie, 2003)”.Acesta inseamnă pentru Gibson să fie in conformitate cu Evangheliile? Este oriunde in Evanghelii Iisus descris ca avind “un ochi distrus” şi corpul jupuit aşa cum este arătat in Patimi?
Publicitar, cu brutalitate fără incetare, Gibson vinde filmele sale. Filmele lui “The Patriot” şi “Braveheart” sint descrise de New York Times ca “doua dintre cele mai insingerate şi violente filme artistice din era moderna”. Mel Gibson este surprins ca evanghelicii, in pofida exaltării Mariei, mama lui Iisus, susţin filmul foarte mult. El spune: “Am fost uimit de felul in care audienţa evanghelica a răspuns la acest film, mai mult decit oricare grup creştin. Pentru mine uimirea este cu atit mai mare mare pentru că filmul este aşa de MARIAN — se concentreaza pe Maria. Dar cred că filmul o expune intr-un aspect la care evanghelicii nu s-au uitat. Ei inţeleg realitatea mamei şi a fiului.” (Christianity Today 2/23/04).
Billy Graham recunoaşte că: “De fiecare dată cind predic sau vorbesc despre Cruce, lucrurile pe care le-am văzut in film vor fi in inima şi mintea mea”. Dacă un pastor ca şi Billy Graham va fi influenţat permanent de portretizarea distorsionată a lui Mel Gibson, nu vor fi milioane de creştini care nu sint familiarizaţi cu Evangheliile şi “au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoană care seamănă cu omul muritor” (Romani 1:23)?
Concentrindu-se exclusiv pe brutalitatea suferinţelor fizice ale lui Iisus, Mel Gibson ignoră faptul că durerea morală experimentată de Iisus prin luarea păcatelor lumii asupra Lui a fost mult mai mare decit durerea fizică. Chiar şi agoniile fizice cele mai mari cauzate de Evrei şi Romani nu se pot compara cu durerea morală pe care a suferit-o Iisus Christos cind s-a simţit separat de Dumnezeu in timp ce murea pe cruce plătind pentru păcatele noastre. Mii de oameni au murit pe cruce urmind justiţia romana incluzind şi ciţiva apostoli, dar a fost foarte dificil pentru Iisus Christos să satisfacă justiţia lui Dumnezeu oferindu-se pe El insuşi pentru salvarea noastră.
Importanţa fundamentală a invierii lui Iisus Christos este ignorată in filmul lui Gibson. La sfirşitul filmului piatra de pe mormint se rostogoleşte şi Christos este văzut din profil pentru citeva secunde. Gibson minimalizează invierea, pentru că el se concentrează in film pe capacitatea de supravieţuire a lui Iisus prin una dintre cele mai brutale torturi vreodata imaginate. In comentariul pe care James Carrol il face in Boston Globe el notează: “Nu este inviere in acest film. Piatra este răsturnată şi ‘zombie-Iisus’ este văzut din profil pentru una, doua secunde şi atit. Nu este motiv pentru aşa ceva. In teologia lui Gibson, invierea a fost inlocuită fără a fi necesar de capacitatea infinită a lui Iisus de a face faţă durerii fizice. Nu inviatul Iisus ci Supravieţuitorul Iisus. Fanteziile violente ale lui Gibson, ingenioase si perverse, sint baza infinitei tării masculine.” (Globe, Februarie 24, 2004).
Christosul din Biblie nu este Super Man, ci divinul fiu al lui Dumnezeu care a luat asupra sa toate limitele noastre umane, “Prin urmare, a trebuit să se asemene fraţilor Săi in toate lucrurile, ca sa poată fi, in ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos şi vrednic de incredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.” (Evrei 2:17)
