Comentarii la filmul Patimile lui Isus
�ntrebările care se pun dupa examinarea acestui film s�nt următoarele:
- Ce l-a condus pe Gibson să producă o aşa de �ngrozitoare şi s�ngeroasă reproducere a �Patimilor lui Iisus� care ostentativ si incorect redă judecata şi execuţia lui Iisus?
- Poate o aşa s�ngeroasă, groaznică şi nemiloasă reprezentare a suferinţelor şi morţii lui Iisus să fie justificată biblic şi arătată copiilor si tinerilor?
Nu este idolatrie să descrii Fiul Divin a Lui Dumnezeu �ntr-un fel care va distorsiona experienţa de �nchinare a milioane de creştini pentru generaţiile viitoare?
Filmul nu este evanghelic sau biblic, ci este un film catolic făcut de un catolic tradiţional care rejectează noile vederi ale Vaticanului II (după 1965) privind biserica catolică. Cine este interesat se poate documenta la următoarele adrese de pe internet: http://www.christusrex.org/www1/CDHN/v1.html, http://www.seattleu.edu/lemlib/web_archives/vaticanII/vaticanII.htm.
Aşa cum spune şi Gibson, filmul reflectă convingerile lui (�It reflects my beliefs�). Convingerile lui s�nt �nrădăcinate �n credinţa tradiţională catolică �nainte de Consiliul Vaticanului II . Vatican II oferă posibilitatea pentru non-catolici să fie salvaţi urm�nd lumina pe care Dumnezeu le-a dat-o catolicilor. Gibson afirmă că nu este salvare �n afara bisericii catolice (�there is no salvation outside the Catholic Church� � The New Yorker, 9/15/2003). Mel Gibson reflectă dogma bisericii catolice �nainte de venirea lui Vatican II �� No salus extra ecclesia � nu există salvare �n afara bisericii�. Pentru a-şi exercita credinţa tradiţională catolică, Gibson şi-a construit capela proprie numita �Sf�nta Familie� l�nga casa sa din California (Eternal Word Television Network).
Filmul este �ntr-adevar o baie s�ngeroasă, unde Iisus este �ncontinuu bătut, biciuit, lovit cu piciorul, scuipat, şi lovit peste faţă. Carnea de pe trupul lui Iisus este jupuită cu biciuri cu v�rfuri metalice de catre sadicii soldaţi romani care s�nt �n competiţie de a pricinui cele mai devastatoare lovituri. C�nd Iisus ajunge la Golgota, trupul său este aşa de mutilat, de plin de v�nătăi şi desfigurat că arăta ca şi o bucată de c�rnaţ ieşind din maşina de tocat carne.
�n timp ce Romanii şi Evreii l-au ucis pe Iisus numai odata, Mel Gibson �n filmul său �l omoară de sute de ori. Din punctul de vedere sadic al lui Mel Gibson, filmul ar putea fi intitulat: �Masacrul lui Iisus �n viziunea lui Mel Gibson.� Nici un SUPERMAN nu ar fi putut �ndura loviturile cauzate lui Iisus �n film, incluz�nd aruncarea de pe un pod, legat fiind cu un lanţ gros de 3 inches (7.5 cm), lanţul fiind at�t de puternic �nc�t ar putea trage un tren. Mel Gibson care se pretinde catolic ar fi trebuit să viziteze biserica Sfintul Paul din Roma unde lanţurile cu care Petru a fost �nchis s�nt expuse. Aceste lanţuri s�nt de 4 ori mai mici dec�t cele folosite �n film.
Ca punct de plecare noi trebuie să ne �ntrebăm daca filmul care reflecta ultimele 12 ceasuri din viaţa lui Iisus este bazat pe Biblie sau pe literatura mistică catolică. Răspunsul se poate găsi imediat, pentru că Gibson admite singur că filmul nu este bazat pe Evanghelie, ci pe viziunea a doua călugariţe mistice, St. Anne Catherine Emmerich şi Mary of Agreda. Referindu-se la viziuniile lui Emmerich, Gibson spune: � Ea m-a aprovizionat cu material la care nu m-aş fi g�ndit niciodată� (The New Yorker, 9/15/03). Aceasta este evident, pentru că multe detalii ale filmului s�nt străine Evangheliilor.
In recenzia pe care Darrel Bock o face, (www.beliefnet.com/story/140/story/_14097_1.html), el analizează pe acest website textele luate din Evanghelii cu textele luate din scrierile acestor doua călugăriţe � Anne Emmerich şi Mary of Agreda. Emmerich (1774-1824) a fost o călugariţă germană care a pretins că are cicatricile lui Iisus pe m�inile ei � �the stigmata� � m�inile s�nger�nde.
M�inile s�nger�nde s�nt ultima dovada a sfinţiilor catolici, pentru că concentrarea evlaviei lor este imitarea suferinţelor lui Iisus. Orice catolic cu rănile lui Iisus pe m�inile sale devine un Iisus mai mic. In ultimii 12 ani ai vieţii sale, Emmerich a pretins că a m�ncat numai trupul şi s�ngele lui Iisus - pişcotul oferit la liturghia catolică. Este evident că ea a avut serioase probleme mentale, dar pentru catolici ea este o evidenţă a sfinţeniei.
Viziunile vieţii lui Iisus au fost publicate �n 1824 �n cartea �The Dolorous Passion of Our Lord and Savior Jesus Christ…. Cărţii i se face publicitate pe website-ul mentionat mai sus ca �fiind plină cu sfinte şi neobişnuite descripţii care nu se gasesc in Evanghelii�. Viziuniile ei �nşelătoare descriu biciuirea/flagelarea şi răstignirea lui Iisus Christos �n �ngrozitoarele detalii arătate �n film � detalii care s�nt absente �n Evanghelii. Rolul pe care ea �l atribuie Mariei - mama lui Iisus ca şi co-rascumparatoare cu Iisus este evident �n film, dar absent �n Evanghelii. �n viziuniile ei, ea a văzut că Protestanţii vor suferi mai mult dec�t Catolicii �n Purgatoriu, pentru că nimeni nu oferă slujbe şi nu se roagă pentru ei.
Gibson a mai fost influenţat şi de Mary of Agreda (1602- 1665) o altă călugăriţa catolică. Ea a intrat �n m�n�stire cu �ntreaga familie �n 1618. Ea a fost deseori luată �n transă (o stare �ntre veghe şi somn) şi transportată �n ţări străine ca sa �nveţe pe oamenii �n acele ţări � dupa spusele ei. �n cartea pe care a scris-o �The Mystical City of God� , Mary de Agreda oferă multe detalii despre patimile lui Iisus care nu s�nt scrise �n Biblie.
Filmul �ncepe cu rugăciunea lui Iisus �n grădina Gheţimani. Şi grădina şi Iisus arată �nspăimintător. Grădina arată ca un c�mp abandonat din dictatura comunistă undeva �n Bărăgan, cu iarbă mare şi uscata şi fără măslinii care s�nt caracteristici Grădinii Gheţimani din Ierusalim. Iisus arată �nfricoşat, acoperit cu noroi pe păr şi faţă de parcă acum ar fi apărut dintr-o groapă de noroi, şi nu de la o rugăciune chinuitoare.
De ce Iisus arată aşa de murdar şi unsuros c�nd El abia a terminat cina cu discipolii? Evangheliile ne spun de trei ori că a căzut cu faţa la pam�nt şi s-a rugat tatălui dacă este posibil sa nu bea cupa suferinţei; eu nu cred că acest fel de rugaciune putea să-l facă pe Iisus să arate aşa de murdar şi soios. Este evident că Gibson vrea să-l arate pe Iisus �nspăim�ntător de la �nceputul şi p�nă la şfirşitul filmului. Acest tip de film promovează, sau mai bine zis face publicitate �nchinării catolice ca şi o cale de salvare.
Imediat ce soldatii l-au prins pe Iisus �n Grădina, ei �l leagă pe Iisus cu lanţuri groase potrivite pentru a ancora corăbiile şi �ncep să �l bată. �n Evanghelii nu este nicăieri referire la bătaia lui Iisus �n grădina Gheţimani. �Şi atunci oamenii aceia au pus m�na pe Iisus şi l-au prins…Pe Iisus l-au dus la marele preot, unde s-au adunat toţi preoţii cei mai de seamă, bătr�nii si cărturarii� (Marcu 14:46, 53; Matei 26:50, 57). �Dupa ce au pus m�na pe Iisus. L-au dus si L-au băgat �n casa marelui preot� (Luca 22:54: Ioan 18:12-13. Ceea ce �n Evanghelii este prezentat ca o simplă arestare şi apoi escortare a lui Iisus la marele preot, �n film devine o conspiraţie ca să �l linşeze (a condamna pe cineva fără judecată) chiar �nainte de a apărea �n faţa marelui preot.
In timp ce Iisus este torturat in grădina Gheţimani, Maria � mama lui se trezeşte �n miezul nopţii �i spune � De ce este această noapte diferită de alte nopţi? � o referire la liturghia evreiască de paşti. Acest detaliu este găsit �n cartea �The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ� dar nu �n Biblie. Şarpele cu pelerina neagră şi faţa albă, apare �n variate r�nduri �n film �ncit�nd pe toţi �mpotriva lui Christos. �n gradină un şarpe reuşeşte să iasă din nasul Satanei şi �ncet se t�răşte către Christos şi este aproape gata să muşte Capul Lui Christos aplecat �n rugăciune. Dar Iisus se ridică şi zdrobeşte capul şarpelui. Nu este nici un dubiu că Satana a fost la lucru �n ultimele ore ale lui Iisus �ncerc�nd să �nfr�ngă misiunea Lui Iisus de răscumpărare a omenirii. Dar �n Evanghelii nu este nici o aluzie făcută la apariţia Satanei �n timpul Patimilor Lui Iisus care să incite pe Evrei şi Romani �mpotriva Lui Iisus; nu există şerpi satanici care sa caute să-l muşte pe Iisus.
Multe detalii ale Satanei �n grădina Gheţimani s�nt extrase din cartea Annei Emmerich �The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ�. De exemplu Emmerich vorbeste despre şarpe �…Acea odioasă reptilă de mărime gigantică din gradina Gheţimani… Satana �i spune lui Iisus: �ti iei tu acest păcat asupra ta? Eşti tu �n stare să porţi pedeapsa acestui păcat? Eşti tu pregătit să plăteşti pentru toate aceste păcate? Similaritatea cărţii cu filmul este şocantă, unde Satana �ncearcă să �l ademenescă pe Iisus spun�nd: �Chiar crezi tu că un singur om poate căra aceasta povară?… salv�nd sufletele lor cere un preţ mult prea mare.�
O răscoala nebunească izbucneşte �n jurul lui Iisus �n timp ce El �şi trăgea crucea pe Drumul spre Golgota. Romani şi Evrei se luptă salbăticeşte, iar Iisus este brutalizat de toţi. Un critic literar comentează: �Wild riots happened a lot in Mad Max movies by Mel Gibson, but not in the Gospel….� � �Răscoale sălbatice se �nt�mplă des �n filmele lui Gibson, filme ca si �Mad Max�, dar nu şi �n Evanghelii.� Este un fapt nefericit că Gibson este concentrat pe faptul de a şoca oamenii folosind portretizarea audio şi vizuala tipica Hollywood-ului, de violenţa şi vărsare de s�nge, �n loc să captureze solemnitatea şi demnitatea Evangheliei. Episodul cu răscoala şi baterea necontenită a Lui Iisus s�nt străine Evangheliei şi arată �ncă odata că Gibson foloseşte Evanghelia ca un pretext pentru filmele sale violente şi şocante. Lovirea constantă a Lui Iisus pe parcursul filmului chiar şi atunci c�nd Iisus cade sub povara Crucii, arată evident că Gibson este determinat să magnifice suferinţele lui Iisus �n acord cu credinţa catolică despre Patimi.
�n timp ce Iisus era �n drum spre Pilat, Fariseii l-au aruncat pe Iisus de pe un pod şi Iisus a căzut pe un păm�nt st�ncos. Oricine ar fi fost aruncat de la o aşa �năltime ar fi fost de aşteptat, să se fi ales cu oase rupte şi să aibă nevoie de asistenţa medicală de urgenţă. Dar �n film, Iisus este portretizat ca un Super Man. A fost ridicat de lanţul cu care era �nconjurat de-a lungul taliei ca un sac de cartofi şi romanii au continuat să-l bată tot drumul p�na la palatul lui Pilat. Common sense (cum spune americanul) exclude posibilitatea ca o persoană normală să fie �n stare să meargă dupa o cădere de pe un pod. Dar filmul arată că nu este comun să ai �common sense�.
Şocant este neaşteptatul episod cu copiii juc�ndu-se �n strada şi apoi transform�ndu-se �n demoni arunc�nd cu pietre �n Iuda, care mergea să se sp�nzure �n afara orasului l�ngă scheletul unui măgar. Acest episod este străin Evangheliei, dar se găseste �n cartea �The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ�, care dedică un �ntreg capitol torturii lui Iuda. In acest capitol, Iuda este descris �alerg�nd ca un om nebun �n valea Hinnon� şi se menţionează scheletele.
Pe parcursul filmului, Gibson prezintă Evreii şi Romanii ca răi şi sălbatici, cu priviri duşmănoase şi dinţii stricaţi. Conducătorii evrei stăteau �ntotdeauna �n faţa mulţimii cu privirile lor nefaste şi feţele sinistre. Ei nu arătau nici un fel de compasiune pentru corpul sfişiat a Lui Iisus. Singura dată c�nd ei au arătat m�hnire şi durere a fost c�nd Templul lor s-a dăr�mat ca rezultat al cutremurului de pǎm�nt - care urmare a morţii lui Iisus. Acesta este alt neadevăr, pentru că nu este nici o indicaţie că secţiuni ale Templului s-au dǎr�mat la moartea lui Iisus. Sursa este din nou Emmerich care spune că �arca Templului s-a rupt�.
Credinţa catolică a Patimilor inseamna că suferinţele fizice ale lui Iisus trebuie sa depăsească limitele umane ca să poata �nt�lni cerinţele justiţiei divine. �n alte cuvinte, iertarea păcatelor noastre este obţinută prin intensificarea suferinţelor fizice ale lui Iisus, şi nu prin moartea lui ca sacrificiu pentru păcatele noastre.
Una din cele mai orbitoare erezii, este rolul proeminent pe care l-a jucat Maria � mama Lui Iisus de-a lungul filmului ca parteneră �n răscumpararea omenirii. In acord cu credinţa catolică, dacă Maria ar fi fost absenta, Iisus nu ar fi putut să se ofere pe El �nsusi ca sacrificiu al omenirii. Această erezie este expusă de Anna Catherine Emmerich care prezintă pe Maria ca şi co- răscumpărator. In timpul crucificării, Maria şopteşte cuvintele: � Lasa-mă să mor cu tine�.
�n timp ce �n Evanghelii, Maria este prezentă numai �n Evanghelia lui Ioan, unde Iisus arată spre Ioan şi spune: � Femeie, iată fiul tău� (Ioan 19:26), �n film Maria este prezentă �n toate episoadele mai importante. Ea este �mbrăcată ca şi o calugariţă medievală, nu ca şi o evreică din secolul �nt�i. Ea este prezentă �n grădină să �ş� consoleze fiul. Ea �l �nt�lneşte pe Petru �n stradă dupa ce acesta s-a lepădat de Iisus. Petru �n distress se uită la Maria, cade �n genunchi şi o numeşte mamă. El �şi mărturiseşte păcatele şi cere iertarea. Maria este gata să �l absolve pe Petru, dar el sare �n sus şi spune că nu este vrednic. Sursa este din nou �The Dolorous Passion of Our Lord Jesus Christ�, unde Petru dupa lepădare, se arunca la picioarele Mariei spun�nd: �Mama, nu vorbi cu mine. Ei l-au condamnat la moarte, şi eu m-am lepădat de trei ori de El�. Rolul catolic de intermediar al Mariei este foarte clar. �n film, dar nu �n Biblie, �n timpul biciuirii Lui Iisus, Claudia soţia lui Pilat �i da Mariei haine fine cu care aceasta şterge s�ngele Lui Iisus. Interacţiunea dintre Maria si Claudia este străină Bibliei, deriv�nd din aceiaşi carte.
Drumul pe care Iisus �l parcurge � Via Dolorosa � către Golgota nu este inspirat din Biblie, ci din ritualul devoţional Catolic, cunoscut ca şi cele �14 Opriri ale Crucii.� �n timpul acestui drum, Iisus se opreste de mai multe ori pentru că nu are putere să meargă �nainte. De c�te ori Iisus se opreste, Maria este �ntotdeauna l�nga Iisus ca m�ng�ietor şi instructor. Prin contactul ochilor, Maria �i insuflă putere mistica fiului ei. Participarea Mariei �mpreuna cu Christos �n răscumpararea noastră este o erezie pe care protestanţii au rejectat-o intotdeauna.
Cind Iisus at�rna pe cruce cu corpul sf�şiat şi acoperit de s�nge, Maria �mbrăţişează picioarele Lui Iisus şi faţa ei este �mproşcată de s�nge. Acesta este un mesaj catolic foarte puternic, arăt�ndu-l nu numai pe Iisus s�nger�nd pe cruce, dar şi pe Maria st�nd alături de Iisus acoperită cu s�ngele Lui. Mesajul catolic este clar: am�ndoi au plătit preţul răscumparării noastre.�n film, dar nu �n Evanghelii, Maria Magdalena � mama Lui Iisus şi Ioan iau trupul Lui Iisus pe de cruce. Modul �n care Maria leagănă trupul �ns�ngerat al Lui Iisus �n aceiaşi poziţie ca şi Pieta lui Michelangelo, c�nd Evangheliile ne spun că Iosif din Arimateia şi Nicodimus au luat trupul lui Iisus de pe Cruce şi �l-au �nfăşurat �n f�şii de p�nză de in, cu miresme, dupa cum au obicei Iudeii să �ngroape� � Ioan 19:40, ne transmite �ncă un mesaj, sacrificiul pe care l-a facut Maria �n a-l oferi pe fiul său pentru salvarea noastră.
Pericolul este că şi credincioşii şi necredincioşii acceptă reconstituirea fictivă şi eretică a Patimilor. Este o constatare tristă că Americanii vorbesc mai mult despre ceea ce au văzut �n film, dec�t ce au citit �n Biblie şi �n cur�nd un film religios ca şi Patimile o să devină pentru mulţi Americani Biblia lor. O doamnă a scris �ntr-un email că ea este foarte recunoscătoare pentru �nţelegerea faptelor din Patimi pe care Evangheliile le-au pierdut din vedere. Ea a simţit că Evangheliile s�nt superficiale �n a expune amănuntele legate de crucificare, şi că este foarte bucuroasa că vizionarii catolici au prezentat �n sf�rşit �adevărul� despre Patimile Lui Iisus. S�nt profesori, părinti şi �ndrumători spirituali care cred că violenţa şocantă, �ns�ngerările intense şi brutalităţiile repulsive pot fi mijloace legitime folosite să ajute oamenii să vadă c�t de mult a suferit Christos pentru ei.
�ntrebăriile care se pun s�nt urmatoarele:
- Brutalitatea şocantă a filmului lui Gibson asigură o portretizare mai precisă a suferinţelor Lui Iisus dec�t Evangheliile?
- Este nevoie de aşa o portretizare şocantă ca să convertească oamenii astăzi?
Oamenii uită că Evangheliile au fost scrise �ntr-un timp c�nd brutalitătiile şocante erau la ordinea zilei. C�nd Coliseumul a fost inaugurat �n Roma ( aprox anul 80 A.D.) 9000 de animale si 3,000 de gladiatori şi-au pierdut vieţile �n primele 100 de zile �n timpul spectacolelor s�ngeroase din acea vreme.
Cu certitudine Dumnezeu ştie c�t de puternica şi de efectiva ar fi fost răsp�ndirea Evangheliei prin prezentări grafice si dramatizări ale evenimentelor care au condus la răstingnire. Noi s�ntem tentaţi să credem că dacă piese cu Patimile ar fi fost prezentate �n amfitriatele răsp�ndite �n oraşele majore ale Imperiului roman, atunci mulţi păg�ni ar fi acceptat pe Iisus ca salvatorul lor personal.
Dar Dumnezeu a ales să proclameze Vestea Bună a salvării, nu prin dramă, ci prin �nebunia propovăduirii crucii� (1 Corinteni 1:21). Dumnezeu a ales să includă �n Evanghelii, nu �ns�ngerate, plastice, intense detalii ale judecatii şi răstignirii lui Iisus, dar o cale moderata, linistită şi să ne arate cum Iisus s-a oferit pe El ca sacrificiu pentru salvarea noastra. MOTIVUL este - credinţa vine nu prin vederea evenimentului dramatic, dar prin �auzirea cuv�ntului lui Christos� (Romani 10:17).
Liderii evanghelici care �l suporta pe Gibson cred că această brutală reconstituire a Patimilor este adevarată, in acord cu Evangheliile şi că va conduce mulţi oameni din generaţia noastră la acceptarea lui Iisus ca salvator personal. �ntr-un interviu cu revista New Yorker, Gibson a spus:�Am dorit să fie �n conformitate cu Evangheliile. Aşa ceva nu a mai fost făcut vreodata. Eu nu am dorit ca Iisus să arate bine. Am vrut să �l desfigurez şi i-am distrus unul din ochi (Septembrie, 2003)�.Acesta �nseamnă pentru Gibson să fie �n conformitate cu Evangheliile? Este oriunde �n Evanghelii Iisus descris ca av�nd �un ochi distrus� şi corpul jupuit aşa cum este arătat �n Patimi?
Publicitar, cu brutalitate fără �ncetare, Gibson vinde filmele sale. Filmele lui �The Patriot� şi �Braveheart� s�nt descrise de New York Times ca � doua dintre cele mai �ns�ngerate şi violente filme artistice din era moderna�. Mel Gibson este surprins ca evanghelicii, �n pofida exaltării Mariei � mama lui Iisus susţin filmul foarte mult. El spune � �Am fost uimit de felul �n care audienţa evanghelica a răspuns la acest film, mai mult dec�t oricare grup creştin. Pentru mine uimirea este cu atit mai mare mare pentru că filmul este aşa de MARIAN � se concentreaza pe Maria. Dar cred că filmul o expune �ntr-un aspect la care evanghelicii nu s-au uitat. Ei �nţeleg realitatea mamei şi a fiului.� (Christianity Today 2/23/04).
Billy Graham recunoaşte că: �De fiecare dată c�nd predic sau vorbesc despre Cruce, lucrurile pe care le-am văzut in film vor fi �n inima şi mintea mea�. Dacă un pastor ca şi Billy Graham va fi influenţat permanent de portretizarea distorsionată a lui Mel Gibson, nu vor fi milioane de creştini care nu s�nt familiarizaţi cu Evangheliile - �şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor �ntr-o icoană care seamănă cu omul muritor� (Romani 1:23)?
Concentr�ndu-se exclusiv pe brutalitatea suferinţelor fizice ale lui Iisus, Mel Gibson ignoră faptul că durerea morală experimentată de Iisus prin luarea păcatelor lumii asupra Lui a fost mult mai mare dec�t durerea fizică. Chiar şi agoniile fizice cele mai mari cauzate de Evrei şi Romani nu se pot compara cu durerea morală pe care a suferit-o Iisus Christos c�ns s-a simţit separat de Dumnezeu �n timp ce murea pe cruce plătind pentru păcatele noastre. Mii de oameni au murit pe cruce urm�nd justiţia romana incluz�nd şi c�ţiva apostoli, dar a fost foarte dificil pentru Iisus Christos să satisfacă justiţia lui Dumnezeu oferindu-se pe El �nsuşi pentru salvarea noastră.
Importanţa fundamentală a �nvierii lui Iisus Christos este ignorată �n filmul lui Gibson. La sf�rşitul filmului piatra de pe morm�nt se rostogoleşte şi Christos este văzut din profil pentru c�teva secunde. Gibson minimalizează �nvierea, pentru că el se concentrează �n film pe capacitatea de supravieţuire a lui Iisus prin una dintre cele mai brutale torturi vreodata imaginate. �n comentariul pe care James Carrol �l face �n Boston Globe el notează: �Nu este �nviere �n acest film. Piatra este răsturnată şi �zombie-Iisus este văzut din profil pentru una, doua secunde şi at�t. Nu este motiv pentru aşa ceva. �n teologia lui Gibson, �nvierea a fost �nlocuită fără a fi necesar de capacitatea infinită a lui Iisus de a face faţă durerii fizice. Nu �nviatul Iisus ci Supravieţuitorul Iisus. Fanteziile violente ale lui Gibson, ingenioase si perverse, s�nt baza infinitei tării masculine.� (Globe, Februarie 24, 2004).
Christosul din Biblie nu este Super Man, ci divinul fiu al lui Dumnezeu care a luat asupra sa toate limitele noastre umane, �Prin urmare, a trebuit să se asemene fraţilor Săi �n toate lucrurile, ca sa poată fi, �n ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos şi vrednic de �ncredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.� (Evrei 2:17)
